reduceri la Humanitas

Pe Corso, la libraria humanitas sunt reduceri la carti. Majoritatea la 5 Ron sau la 9.99 Ron. Se merita. Daca aveti noroc puteti prinde chiar titluri de calitate. Cartile le gasiti la subsol, la cafenea si pe standul mobil din fata librariei.

bazna - turism de calitate

Bazna este un satuc extraordinar, cu potential. Am fost anul trecut acolo la indemnul unei prietene care ii cunostea pe baietii de la gaz... care detin monopolul zonei. Desi firma de stat salariile sunt imense iar angajatii au gratuitati foarte mari, de la concediu platit si pana la intrare gratuita in bazele de agrement ale firmei...

Acest lucru duce la cresterea tarifelor pentru ceilalti muritori care isi doresc sa petreaca o zi linistita. Intrarea in baza de agrement a costat 50 ron de persoana iar cazarea... trecea de 100 euro pe noapte. Hotelul are 3 stele si se numeste Hotel Expro. Totusi conditii de lux, fata de alte statiuni romanesti.

Accesul se face cu masina pe DN14A până în comuna Blăjel de unde mai avem inca 4 km.
Denumirea: Bazna (Felsőbajom, Bázna, Baaßen, Boßern, Braßern, Broßen, Oberbaßen, Baaßen, Baußn, Bassania).
Anul primei atestări scrise: 1271; Ştefan V dăruieşte satul nobilului comite Bozouch, fiul lui Inok.
Pe teritoriul satului, la locul numit Lempeş, se află o aşezare neolitică cu ceramică pictată. Într-un loc neprecizat s-a descoperit un depozit de bronzuri din prima epocă a fierului, conţinând vase şi cca 100 vârfuri de săgeţi de tip scitic.la limita nordică a localităţii. In hotarul nordic al localităţii exista un vicus.
Actuala biserică luterană, odinioară purtând hramul Sf. Nicolae, are aspectul unei construcţii specifice goticului târziu transilvănean din primul sfert al secolului XVI. Cu toate acestea, unele detalii ale portalului de V par să indice o fază romanică a monumentului, astăzi integral suprapusă de construcţia gotică.

Corul supraînălţat are galerii de luptă şi ambrazuri de tragere. În turn sunt păstrate trei clopote medievale. Clopotul mare poartă următoarea o inscripţie: In honore sancti Nicolai benedictus sit huius campanae sonus in nomine patris filii et spiritus sancti amen! Campanae quae destruat auram nocivam sanctae trinitatis virtus, iar clopotul mic, care pare a fi cel mai vechi, databil ante 1400, are o altă inscripţie, cu majuscule: O REX GLORIE VENI. Clopotul mijlociu este datat 1404, prin inscripţia pe care o poartă. Fortificaţia din jurul bisericii urmează un traiect neregulat. Pe partea de S se ridică turnul de poartă cu patru etaje, care este în acelaşi timp şi turn clopotniţă. În acelaşi turn, la primul nivel este o încăpere locuibilă, cu horn pentru instalaţie de încălzire, numită Alte Rathaus (Primăria Veche). Pe latura de NE se mai ridică un turn, iar pe latura de N curtina este întărită cu un bastion. Schitul ortodox de aici a fost întemeiat în anul 1990.

......................

Chiar daca pentru Romania tarifele sunt normale... se putea si mai bine. Totusi au de la mine un 8 pentru preturi si un 10 pentru apa si curatenie.

Servicii incluse la baza de tratament expro:
Sunt tratate afecţiuni ale aparatului locomotor, ca reumatismul, artroze, spondiloze, stări post traumatism, afecţiuni ginecologice, otolaringologice, endocrine, afecţiuni cauzate de stres. Tratamentele sunt asigurate la bazinul cu apa minerală sarată, bromurată, clorurată, sodică, hipertonă, sub atentă supraveghere medicală. Aplicarea de namol se face pe o regiune limitată sau pe întreg corpul, nămolul cald bazându-şi acţiunea pe elementul termic alternant. Indicat cu precauţie.Hidroterapie, Kinoterapie.

Pentru cazare:
Pensiunea Bassen www.bassen.ro
Complexul Balnear Expro www.bazna.ro (detinut de gazisti)
Complexul Dobsi www.statiuneabazna.ro
Pensiunea Mariana www.bazna-bassen-cazare.ro

dupa amiaza de familie in muzeul satului sibiu

o dupa amiaza frumoasa in Muzeul Astra, olimpiada era in toi, dar eu am mers sa plimb bebele.
intre altele am gasit kurtos kolac... si gogosi romanesti. Dar cea mai tare chestie a fost momentul in care un pescar amator a prins un crap imensss...
Renteaza sa iei abonament de familie, anual, care costa 40 RON. Se merita.



iubita multumita, bebe multumit... eu linistit si fericit :)

Dinamo - Liberec 0-2, jenant meci si jenanti suporteri

Nu toti dinamovistii sunt asa, dar la cum arata comportmentul lor, e ceva normal in Romania. Nu departe de alte galerii. E momentul ca aceste acte de huliganism sa se stopeze. Legea antihuliganism trebuie aplicata.

la cateva minute inainte de incheierea meciuluim suporterii au rupt gardul si au patruns pe teren... ma tem ca UEFA ii va elimina minim un an din competitiile europene.

Olimpiada Mestesuguri artistice traditionale - Muzeul Astra Sibiu

acolo este tara mea, acolo eu as vrea sa mor

Acolo este ţara mea... Acolo eu să mor aş vrea...

o scria Ioan Neniţescu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea... departe în timp.
Ce valoare mai au aceste versuri, în afara conotației extremiste dată de partidele crescute de criză şi care se înfruptă în incultura majorității concetăţenilor noştri?

câţi dintre noi sunt patrioţi? Cuvântul a fost uzat de dictaturile succesive dar încă mai poartă o aură de onestitate pentru mulți dintre noi. A fi patriot înseamnă sa fii mândru de neamul tău şi să nu urăşti alte popoare.

PATRIOTÍSM s.n. Sentiment de dragoste și devotament fată de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. patriotisme.

Când îl reascult pe Neniţescu, cântat de Tudor Gheorghe, realizez că mulţi mai suntem patrioţi, în sensul nobil al cuvântului.

Tudor Gheorghe- Acolo este Ţara Mea

De departe este acolo, pentru mine este aici!
chiar dacă au mai rămas puţini stejari şi mult mai puţini bărbaţi mai sunt viteji...
chiar dacă brutele se cred viteji, fara urme vitejeşti...


Ţara mea
de Ioan Neniţescu
Acolo unde-s nalţi stejari
Şi cât stejarii nalţi îmi cresc
Flăcăi cu piepturile tari,
Ce moartea-n faţă o privesc;

Acolo, unde-s stânci şi munţi,
Şi ca şi munţii nu clintesc
Voinicii cei cu peri cărunţi
În dor de ţară strămoşesc;

Şi unde dorul de moşie
Întotdeauna drept a stat
Şi bărbăteasca vitejie
A-mpodobit orice bărbat;

Acolo este ţara mea,
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

Acolo unde întâlneşti
Cât ţine ţara-n lung şi-n lat
Bătrâne urme vitejeşti
Şi osul celor ce-au luptat;

Şi unde vezi mii de mormane
Sub care-adânc s-au îngropat
Mulţime de oştiri duşmane,
Ce cu robia ne-au cercat;

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

« Pe Drumurile Romane în Tara Motilor »

Universitatea de Vara de restaurare de monumente si situri

Programul « Pe Drumurile Romane în Tara Motilor »

Editia I, 21 august – 5 septembrie 2009

Organizata de RPER – Rencontres du Patrimoine Europe - Roumanie, sub inaltul patronaj al Academiei Române

Comunicat de presa

Drumurile romane din Tara Motilor sunt putin cunoscute si necartografiate, desi prin bogatia de informatii istorice pe care le poarta si prin frumusetea zonelor pe care le traverseaza, ele merita sa fie introduse în turismul cultural si sportiv, dupa modelul european.

Programul « Pe Drumurile Romane în Tara Motilor » al Universitatii de Vara de restaurare de monumente si situri, ce se va desfasura în trei editii : 2009, 2010, 2011, are ca scop recunoasterea valorii istorice ale acestor vestigii si introducerea lor în reteaua turistica a « Drumurilor Romane » din Europa. Filozofia proiectului este inspirata de Declaratia ICOMOS de la Quebec din 4 octombrie 2008 de « pastrare a spiritului locului », prin salvgardarea patrimoniului material si imaterial, mijloc novator si eficient de contributie la dezvoltarea durabila si sociala în întreaga lume.

Intre 21 august si 5 septembrie 2009, 20 de studenti si doctoranzi participanti la Program,

viitori specialisti si actori ai politicii de patrimoniu pe modelul european, împreuna cu organizatorii, vor parcurge cei aproximativ 100 km de drum roman ce leaga Turda (Potaissa) de Rosia Montana (Alburnus Maior). Pe traseu, se va pregati marcarea si cartografierea drumului roman, vor fi inventariate monumentele culturale si naturale limitrofe. Vor avea loc întâlniri cu locuitorii si autoritatile comunelor de pe traseu, înregistrându-se problemele sociale si ecologice ale regiunii.

Programul de seara va fi dedicat cursurilor de specialitate sustinute de cadre didactice din universitati din România, Franta si Italia.

22 august 2009, la ora 16.00: Festivitatea de deschidere a Universitatii de Vara va avea loc la

sediul din Turda al Fundatiei Ratiu, (Piata 1 Decembrie, nr 1, Turda, Judetul Cluj).

4 septembrie 2009, ora 16.00: Festivitatea de închidere a lucrarilor programului si decernarea

certificatelor de participare va avea loc la Casa de cultura din Rosia Montana.

Materialele fotografice si informationale culese în cadrul Programului vor constitui obiectul unui volum editat si al unei expozitii la Muzeul Taranului Român din Bucuresti.

Partenerii UdV RPER 2009

Institutul Cultural Român, ICOMOS, Centrul de studii romane al Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Centrul de cercetare IPCTE al Universitatii Lucian Blaga Sibiu, Muzeul Taranului Român, Muzeul National al Unirii Alba Iulia, Muzeul « Pamfil Albu » Lupsa, Fundatia Ratiu Turda, Fundatia ProPatrimonio, Clubul Montan Apuseni, Asociatia Alburnus Maior, Asociatia EcoAssist, Asociatia Bate Saua.

Parteneri media

TVR Cultural, revista Idei în Dialog, revista Observatorul Cultural, revista Orizont, revista Formula As, cotidianul Ziua, Radio Guerilla, Radio Blaj, Radio Cluj, Radio Reîntregirea Alba Iulia.

CONTACTE: rper.romania@yahoo.com

In atentia :

Conf. univ. dr. Horia Ciugudean, Director UdV RPER 2009, vicepresedinte RPER -Ro

Stefana Bianu, Coordonator UdV RPER 2009, presedinte RPER - Fr

Flaviu Barbacaru, Responsabil imagine UdV RPER 2009, vicepresedinte RPER – Fr

TÂRGUL CREATORILOR POPULARI DIN ROMÂNIA, Muzeul Astra Sibiu

VINERI, 14 AUGUST
10:00- 20:00- Desfăşurarea Târgului

SÂMBĂTĂ, 15 AUGUST
10:00-12:00- Slujba de Sfânta Maria, Biserica din Bezded, jud. Sălaj
10:00 - 20:00- Desfăşurarea Târgului
18:00 - Spectacol folcloric


DUMINICĂ, 16 AUGUST
8:30 – Adunarea generală a Asociaţiei Creatorilor Populari din România
10:00-12:00- Sfânta Liturghie, Biserica din Bezded, jud. Sălaj
10:00- 20:00- Desfăşurarea Târgului

Târgul Creatorilor Populari din Romania
Ediţia a 26-a, 14 – 16 august 2009

În perioada 14 – 16 august 2009, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu organizează cea de a 26 ediţie a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică între orele 10:00 – 20:00 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
În 1984, Muzeul „ASTRA” a iniţiat un eveniment cultural îndrăzneţ pentru acele timpuri, un eveniment ce propunea asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural, însă longevitatea Târgului Creatorilor din România a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.
Dacă la prima ediţie a Târgul Creatorilor Populari din România, în 1984 participau aproximativ 28 de creatori populari, anul acesta târgul va reuni peste 250 de meşteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice şi etniilor care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc.
Manifestarea organizată de Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” îşi propune să realizeze un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană prin prezenţa unor creatori în monumentele şi ambianţa gospodărească a zonelor etnografice pe care le reprezintă. Târgul păstrează funcţia iniţială, cea comercială, însă introduce publicul în atmosfera târgului de odinioară, Târgul Creatorilor Populari din România find un spectacol complet: scenografie ( cadrul natural, arhitectura, recuzita originală), actori ( meşteri şi vizitatori deopotrivă), reprezentaţii artistice de excepţie (demonstraţii meşteşugăreşti).
Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte însăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze. Era important ca citadinul tumultos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens. Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente.
Îndrăzneala unei instituţii muzeale acum 26 de ani de a prelua şi gestiona o activitate cu caracter cultural dar şi economic şi-a dovedit dubla utilitate, atât în plan cultural, prin revitalizarea sau revigorarea meşteşugurilor, prin selecţia riguroasă a valorilor, cât şi economic (reuşind să ofere creatorilor populari participanţi la târg şi susţinerea materială necesară desfăşurării activităţii).
Pentru meşterii populari, târgul funcţionează ca un adevărat studiu de piaţă, contactul direct cu vizitatorii permiţându-le o analiză obiectivă a cererii şi o evaluare directă asupra raportului calitate-preţ. Întâlnirea dintre meşteri atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât şi oficial, în cadrul Adunării Generale anuale a Asociaţiei Creatorilor Populari din România are ca rezultat un dialog permanent şi fructuos cu privire la inovaţiile tehnice şi calitative ale produselor, ducând nu la păstrarea unei tradiţii moarte, ci la inovaţie în spiritul tradiţiei.
Pe lângă demonstraţiile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor ce fac deliciul publicului vizitator, atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacolul folcloric ce va avea loc Sâmbătă, 15 august de la orele 18:00, dar şi de nelipsitele standuri de turtă dulce şi kurtos kalacs.
În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se întâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează. Aici şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, târgul este liantul desăvârşit, în vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.
Târgul se vrea a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile şi adaptarea meşteşugurilor tradiţionale la cerinţele actuale ale publicului consumator de artă populară. Târgul Creatorilor Populari din România este implicat în păstrarea, revitalizarea şi promovarea valorilor culturale, create, păstrate şi perpetuate de ţăranul român. Târgul organizat de Muzeul „ASTRA” este cea mai bună metodă de promovare a tradiţiei, iar tradiţia apropie cel mai bine popoarele între ele. Având într-o primă fază caracter naţional, Târgul s-a bucurat în ultimii ani şi de participarea creatorilor populari din Republica Moldova, din 2007 şi din Bulgaria, iar de anul acesta şi din Ungaria dovedind, dacă mai era nevoie, faptul că făuritorii de frumos vorbesc aceeaşi limbă.
Prin întrepătrunderea ambient – funcţionalitate – demonstraţie practică şi ofertă comercială, Târgul Creatorilor Populari din România reuşeşte să recreeze atmosfera târgurilor de odinioară, iar vizitatorii Muzeului în aer liber devin participanţi direcţi la toate secvenţele specifice târgului.
text de> Simona Ghiorghieş,