timp

ma gândesc cu groaza ca băieţii nu au banii sa plătească salariile,
eu am de terminat de amenajat casa proaspăt cumpărată, de publicat doctoratul (fără modificări, că nu e timp şi se blochează totul...).
Îmi e dor de un munte bătut cu bocancii, de frig şi de noroi şi de zăpadă proaspătă să şteargă jegul adunat şi măgăriile spuse şi nespuse.
Tata mă aşteaptă să îl ajut la polizat şi la încălzit atmosfera prin muncă asiduă. Copila îmi plânge de dor şi de chef de joacă. Bilele netrase ard buzunarele camuflajului aruncat într-un colţ de dulap.
Am nevoie de timp mai mult...
a mai murit o zi...