Expozitia Armin Mühsam / Replacement Landscapes

Locatia: Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, Str. Tribunei 6

Vernisaj: vineri, 17 iulie, ora 13:30
Curator: Liviana Dan

Program de vizitare: 17 iulie – 9 august 2009
Armin Mühsam s-a născut în 1968 la Cluj-Napoca, a studiat design-ul de comunicare la Universitatea din München şi pictura şi gravura la Montana State University Bozeman. Este un timp redactor la Applaus München, pentru ca apoi să devină profesor asociat la departamentul de pictură în cadrul Northwest Missouri State University. În anul 2002 primeşte Premiul Ernst Habermann.
Armin Mühsam are un discurs semiotic, mizând pe ambiguitatea temporală şi spaţială. Propune o grilă de interacţiune, înlocuind alăturarea om-natură cu tehnologie-peisaj.
Lucrările lui sunt vaste sisteme de structuri, monumente de asfalt, beton, maşini şi drumuri, de fapt ruinele unei societăţi care se autodistruge.
Nu poţi să ştii niciodată unde sunt locurile pictate de Armin Mühsam, dar ştii de la început de ce nu există nicio prezenţă umană în ele. Peisajele lui sunt făcute din elemente pe care mâna omului le distruge: excavaţii, tuneluri, gropi, ziduri, drumuri … peisaje artificiale cu arhitecturi tehnologice, de fapt un peisaj din spatele tehnologiei.

REPERE BIOGRAFICE -Hans Mattis-Teutsch

1884 – 13 august – S-a născut Hans Mattis-Teutsch, la Braşov

1901-1903 – Studiază la Academia de Arte Decorative din Budapesta

1903-1905 – Studiază la Academia Regală de Arte Frumoase din München, sub îndrumarea profesorilor Wilhelm Rümann şi Balthasar Schmidt

1905-1908 – Locuieşte la Paris

1907 – Prima participare la o expoziţie, la Salonul Naţional de la Budapesta

1908 – Locuieşte la Berlin

1909 – Devine profesor la Liceul Industrial din Braşov

1910 – Prima participare la o expoziţie la Braşov: expoziţia de Crăciun a Asociaţiei Sebastian Hann

1913 – Participă la Salonul de Toamnă organizat de gruparea expresionistă Der Sturm, la Budapesta

1915-1916– Începe să se îndepărteze de reprezentarea fidelă a realităţii, în spiritul creaţiei lui Cézanne, Matisse, Van Gogh şi Munch; primele acuarele expresioniste

1916 – Expune la două expoziţii ale Salonului Naţional din Budapesta

1916-1924 – Lucrează suitele de linogravuri şi acuarele într-o manieră definită ca „muzical-expresionistă”

1917 – Devine membru al grupării avangardiste MA; una dintre linogravurile sale este publicată pe coperta revistei MA, din Budapesta; deschide o expoziţie la Budapesta cu 56 lucrări

1918 – Devine membru al grupării Der Sturm, din Berlin, în cadrul căreia are o expoziţie personală; revista MA îi publică cele 12 lucrări din Lino album; 2 linogravuri sunt publicate în revista Der Sturm din Berlin; expune în cadrul expoziţiei colective a grupării MA; expoziţie personală la sediul grupării MA; debutează seria Florilor sufleteşti; lucrează sculptura de lut şi lemn

1919 – Ia parte la expoziţia de grafică a grupării MA: expune în Cluj; expoziţie la Braşov cu sprijinul revistei Das Ziel

1920 – Două poeme şi o linogravură îi sunt publicate de revista internaţională de avangardă ATYS; deschide prima expoziţie în Bucureşti, la Maison d’Art

1921 – Expune împreună cu Paul Klee, Arhipenko, Chagall, la a 99-a expoziţie a galeriei Der Sturm

1923-1924 – Expoziţii individuale la Roma, Berlin, Chicago

1924 – Ia parte la prima expoziţie a revistei Contimporanul, la Bucureşti, alături de Kurt Schwitters, Hans Arp, Paul Klee, Viking Eggelig, M. H. Maxy, Marcel Iancu, Victor Braunner şi Constantin Brâncuşi

1925 – Deschide o expoziţie personală la Galeria Visconti din Paris; expoziţie la Braşov, organizată de revista Klingsor ; este corespondent la Paris al revistei avangardiste Integral, condusă de H.M. Maxy; apar primele compoziţii verticale, are loc trecerea de la expresionism la constructivism

1928 – Participă la Expoziţia Internaţională de Artă Abstractă de la Berlin

1928-1931 – Lucrează verile şi expune în colonia artistică de la Baia Mare

1929 – Expune la Budapesta (alături de Gyula Hincz şi László Mészáros), Cluj şi Bucureşti (expoziţia grupului Arta Nouă, alături de Miliţa Pătraşcu, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Corneliu Mihăilescu, Victor Brauner)

1930 – Ia parte la Expoziţia artiştilor plastici ardeleni, de la Cluj

1931 – Publică Kunstideologie, cartea în care îşi expune concepţiile referitoare la artă; expune la Bucureşti

1936 – Expune la Braşov, împreună cu Jules Perahim

1947 – Expoziţie personală în Braşov, prima după război

1957 –Expoziţie personală la Bucureşti

1960 – 21 martie – moare la Braşov.