Noi membrii in Uniunea Scriitorilor - filiala Sibiu

Consiliul Uniunii a validat propunerile Comisiei de Validare pentru anul 2009 şi a rezolvat contestaţiile depuse de unii dintre candidaţii care nu au fost validaţi anterior. Astfel, au fost validaţi ca noi membri ai Uniunii Scriitorilor – Filiala Sibiu, scriitorii Angela Neguriţă, Andrei Ileni, Vasile Chifor, Veronica A. Niculescu (toţi din Sibiu), Ovidiu Simion (Făgăraş) şi Dumitru Munteanu (Bistriţa). Ca atare, Filiala Sibiu numără în prezent 51 de membri.

Mai multe detalii aici.

de ce nu vă place sportul, doamnă ministru?

Scrisoare deschisa catre cotofana de la tineret si sport>

Scrisoare deschisă adresată ministrului Tineretului şi Sportului de către un fost ministru al Tineretului şi Sportului...
tot materialul aici.

Afară cu Ridzi din guvern!

Cotofana se apara..

Monica Iacob-Ridzi a trimis Camerei Deputaţilor luni dimineata o adresa - cu antetul ministerului - prin care informeaza ca DNA a inceput cercetarea penala in ceea ce o priveate. In document ea solicita desfiintarea comisiei parlamentare de ancheta constituita pentru a verifica modul in care a cheltuit fondurile ministerului alocate manifestarilor Zilei Tineretului. Mai multe aici.
Sa vedem daca Basescu are tupeu sa o suspende...

Update>

PDL se zbate s-o scape pe Ridzi de ancheta parlamentară aici

Afară cu Ridzi din guvern!

Paleologu sare la gatul dezvoltatorilor si coruptiei din primarii si ministerul culturii

Ministru Theodor Paleologu isi ia in serios rolul de aparator al monumentelor. A fost nevoie de interventia lui Boc ca sa il calmeze pe vajnicul justitiar sarit la gatul primarului Ontanu. Dupa episodul acesta cred ca Paleologu este pe faras. Totusi, de la mine are o bila alba :). E nevoie de mii de bile insa domnule ministru!
Oprescu este siderat, Boc este uluit iar Ontanu este furios !
Paleologul este suparat ca astfel de cladiri apar in cartierul sau, rectific al nostru.
Situatia din cartierul vostru, Excelenta dumneavoastra, este generalizata la nivelul intregii tari si departe de a se rezolva cu butoanele politice care au drept de a da avize de constructie... Oricum singura solutie data de proprii dumneavoastra colegi de partid este ... sa va retrageti. Eu va sfatuiesc sa luptati. Martirii au sanse spre nemurire. Succes!

Update> Paleologu "Există o legătură direct proporţională între înălţimea acestor blocuri şi corupţie, altminteri nu se explică cum legea nu e respectată"

Neculai Onţanu şi Theodor Paleologu s-au certat la locul incendiului din zona Armenească

tintirimul dorit din satul de langa sighi

Destin tragic pentru un intelectual de marca, din Ardealul lui preascump> Aron Cotrus (1891 - 1961). Nascut la Hasag, langa Sibiu, cu o viata zbuciumata, moare in exil in California.

Am citit o poezie care imi aduce aminte de imaginea grandioasa a varfurilor montane, vazuta din carutele taranilor care urcau pe Visa, cand ajungeau langa Sibiu.

Satul meu,
de Aron Cotrus

Acolo, copil, ma suiam pe deal,
Sa vad departe muntii,
muntii vineti ai Sibiului.
Acolo am auzit, pentru intaia data, vorba Ardeal,
de la mama si de la tata...
Acolo m-a alungat din leagan un frate mai mic,
pe al carui cosciug de brad, cat o jucarie, eu am aruncat intaiul brus de tarana,
intr-un tintirim cu pruni multi,
tintirim verde, pe care l-am revazut de-atatea ori, in vis,
la Blaj si la Brasov,
la Arad si la Viena,
la Sulmona si la Padova,
la Roma si Varsovia, si aici la Madrid,
pe care il voi mai vedea, intr-o buna zi in tara mea,
si la Alba Iulia, care m-a vazut in ziua in care Aurel Vlaicu
isi deschidea aripile spre cer;
si in Clujul care m-a vazut in floarea anilor, trecand cu ochii aprinsi, pe ulitele lui,
si in Bucurestii cantecului nostru si in Bucurestii intoarcerii mele la vatra...
Cu toata tainica putere a pamantului lui,
ma cheama de pe drumuri straine, ma cheama satul meu,
ma cheama sa dorm,
sa dorm crestineste pana la plinirea vremii,
acolo undeva,
unde isi dorm somnul mortii, strabunii mei,
si mama si tata,
si fratiorul, pe cosciugul caruia
eu am aruncat intaiul brus de tarana,
in tintirimul cu prunii multi,
sub poala dealului, de pe culmea caruia,
- copil fermecat - ma uitam sa vad in departare,
muntii, muntii vineti ai Sibiului...
...............................
din volumul Sibiu Hermannstadt in scrisori sentimentale, Sibiu 2007

Din nefericire nu a mai revazut niciodata Romania, ramasitele sale pamantesti se afla in Cleveland... departe de satul lui natal. Mai multe date biografice aici.

Cum se vede Fagarasul dinspre iesirea din Sibu spre Agnita puteti vizualiza aici....

Dragaica - sanzienele

Am lucrat la un proiect si ... nu am mai tradus.

Burning fields – Midsummer’s Day - Romanian Folk custom

România has many elements of prehistoric traditional civilization, with a special connection to the magical world and to the power of fire. One of these elements is a custom called Drăgaica (Midsummer’s Day) or Sânziene (The Gold-haired Fairy)

The term Drăgaică defines a custom which is celebrated on 24 June, a holiday that coincides, in the Christian calendar, with the Birth of St. John the Babtist. In Transylvania it is called Sânziene. The term also denominates a plant, Galium verum from rubiaceae family, which is used as part of the ritual but which also has special properties in the Romanian empiric traditional medicine. The term designates also the „fair” which was held annualy, on the 24 June and the dance during this event. Drăgaică is also the name of the main woman protagonist of this dance. In some areas, Drăgaica would have supernatural forces, similar to the wicked fairies that used to punish those who worked on the 24 June. Some sources claim that drăgaicele are real beings who give plants the power to heal diseases. In other interpretations they have the ability to make seeds bear fruit.

In some areas, it was believed to protect crops or protect fields from burning. The term Drăgaică comes from the Bulgarian Dragaica while the term Sânziene comes from the Latin Sancta Diana. This celebration coincides with the summer solstice. In some areas it was believed that these beings would „burn” crops, and some other times, on the contrary, it was believed that they protected them against fire. It is certain that in some areas torches are used, burning all night and big fires are set alight, after which, girls bathe in dew.

The first written testimony is at the end of the 17th c. ”when crops are ripe, all girls from nearby villages get together and chose the most beautiful one, which they call Drăgaică. They celebrate her on the fields with great pomp, they embellish her with a wreath of wheat-ears and many coloured head-kerchiefs, and give her the keys of the barns”. Then, Drăgaica goes through the villages, singing and dancing with her fellow girls.

From a group of 5-7 girls only one is chosen, on various criteria, Drăgaica. She is embellished with wheat-ears, while the other girls dress in white, wear a veil on their face on which drăgaică/sânziene flowers are pinned, and hold a scythe in their hands. As soon as Dragaica’s suite is formed, they all head towards the village and the fields.

It is believed that that custom is coming from prehistoric times.

acuzatie de plagiat

Stirea a fost publicata in Cotidianul
Curatorii Liviana Dan şi Anca Mihuleţ, care au depus unul dintre cele 29 de dosare la concursul organizat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului (MCCPN), acuză că o parte din proiectul prezentat de România la Bienala de la Veneţia, instalaţia „Exuberantia suspended“ a artistei Andrea Faciu, ar fi un plagiat. „Am fost surprinşi să constatăm că textura intelectuală, stilul, estetica şi structura unei cercetări începute în anul 2006 de artistul Sebastian Moldovan şi puse în practică în diferite expoziţii şi proiecte se regăsesc în lucrarea lui Andrea Faciu“.

Simona Tănăsescu, consilier în cadrul MCCPN, a declarat pentru Cotidianul: „Are dreptate (Liviana Dan), este evidentă şi penibilă asemănarea, motiv pentru care ne-am mobilizat şi vom face în curând o dezbatere publică pe această temă. Ministerul îşi însuşeşte comentariile, Liviana Dan nu este singura care a avut reproşuri. Trebuie să analizăm ce s-a întâmplat şi să vedem în ce măsură lucrurile mai pot fi corectate sau nu mai pot fi corectate, este un fapt deja“, a mai adăugat consilierul.

Astea sunt faptele raportate de Liviana Dan, care este sefa de la Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal...
cum am invatat ca nimic nu e neintentionat, ma intriga recunoasterea din partea unui functionar de la MCCPN inainte de finalizarea unei anchete... miroase a reglare de conturi, avand in vedere compozitia echipei de jurizare unde se afla un fost secretar general al ministerului...

film romanesc la restaurantul Max - luni 29 iunie

mai multe informatii aici.

Expozitie Astra -Casa Artelor

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, Vă invită, vineri, 26 iunie 2009, orele 13, la Casa Artelor din Piaţa Mică nr. 21, la vernisajul expoziţiei „Biserici evanghelice din Transilvania. Spaţiul sacral în perspectiva timpului”.
mai multe pe Astra -Jurnal Virtual

zilele sugarului sibian in muzeul astra

Dragi mame si stimati sugari in 5 iulie a.c., in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, se desfasoara cea de-a patra editie a „Zilei Sugarului Sibian”. Evenimentul se va desfăşura între orele 10.00 si 18.00, la Etno Tehno Parc (aflat în Muzeul „ASTRA” la intrarea dinspre Gradina Zoologica). Intrarea este gratuită pentru sugari şi mame. Enjoy!

iunie 2005

Ti-am spus iubito ca te ador?

Iubirea mea e mult mai mult de atat,

Etern e locul in care vin

Buzele noastre sa se deguste,

Molcom sa cunoasca fericirea.

piata aurarilor nr. 9 - nepasare

Din ciclul, noi suntem romani si ne doare in cot de ce nu este al nostru... Casa de la nr. 9 arata incredibil de neingrijita si face parte din monumentele protejate. Se observa burlanul intrerupt si ravagiile facute de apa care se scurge pe perete si a dizlocat deja tencuiala.

sa ne rugam

sa ne si rugam si sa ne linistim spiritul si mai mult>

Rugaciunea
de Nichita Stanescu

Iarta-ma si ajuta-ma
si spala-mi ochiul
si intoarce-ma cu fata
spre invizibilul rasarit din lucruri.

Iarta-ma si ajuta-ma
si spala-mi inima
si toarna-mi aburul sufletului,
printre degetele tale.

Iarta-ma si ajuta-ma
si ridica de pe mine
trupul cel nou care-mi apasa
si-mi striveste trupul cel vechi.

Iarta-ma si ajuta-ma
si ridica de pe mine
ingerul negru
care mi-a indurerat caracterul.

piata Huet

Astazi a fost o zi speciala, o zi linistita si calma petrecuta in gradina, printre florile de acasa. Am iesit cu iubita la plimbare si am poposit in piata Huet. O liniste calda, intrerupta doar de pasarele si de adierile calde ale vantului. Momente pentru care nu as pleca din Romania. Am simtit acea caldura a pietrelor medievale, atinsa altadata in piateta de langa Jesuitenkiche din Heidelberg. Parca am uitat ziua mea din 2003 si de simplitatea linistii de langa biserica iezuita, intr-o dimineata de 1 mai. Din pacate nu putem oprii timpul si ne ramane doar bucuria clipei si a rememorarii. Parca m-am eliberat de tot stresul de ieri.
O alta faza haioasa, povestita de unul dintre tinerii mei vecini, care se minuna de cat de timpiti sunt cei care asculta muzica ca pe vremea lui ceausescu in Piata Mare si de unul care gesticuleaza in fata celor care canta. Am ras amuzat pana Car. mi-a specificat ca majoritatea celor de afara sunt la fel. Asa am realizat ca se poate si mai rau. Multulmesc doamne ca m-am nascut in familia mea... putea sa fie mai rau.
what the fuck!

Fantana de pe Corso si derbedeii

Firma S.C. Sarmis Impex S.R.L. a fost desemnată câştigătoarea contractului pentru repararea şi întreţinerea fântânilor. Aceasta va avea în întreţinere următoarele obiective: fântâna din Parcul Tineretului, fântâna din sensul giratoriu de pe Mihai Viteazu, fântânile din parcurile Sub Arini, Terezian şi Astra, fântâna din faţa Cercului Militar, cea de pe bulevardul C. Coposu, Dealului şi N. Bălcescu, precum şi cele situate în Piaţa Mare şi Piaţa Schiller. De asemenea, în obiectul contractului intră şi întreţinerea şi repararea cişmelelor publice.Valoarea contractului este de 24.000 de euro, plus TVA, şi se încheie la sfârşitul anului 2009. Acesta este anuntul de pe site-ul primariei Sibiu.

De curios, am trecut prin centru sa vad fantana din fata sediului Romtelecom, langa Billa. Fantana are 2 ani doar, dar arata de parca ar fi facut doua razboaie. Piatra alb-albuie de Vistea nu era cea ma potrivita, apa a reusit in 2 ani sa modifice radical culoarea... Elemente ale decorative sunt afectate de cei doi ani si in special de barbarii care si-au incercat puterea prostiei. O piesa simpatica care are nevoie de reparatii mari.Se observa lipsa unui ornament de colt. Au tras derbedeii din greu sa il rupa.

O alta zona afectata, de data asta au rupt din dala de piatra a bazinului. Piatra folosita are o structura mai poroasa.

Fantana va avea un bazin in forma hexagonala cu o inaltime de aproximativ 20 de centimetri fata de cota trotuarului si un element arhitectural central. Bazinul de colectare este confectionat din piatra si decorat cu basoreliefuri. Piesa din centrul bazinului are o inaltime de aproximativ 260 de centimetri de la nivelul trotuarului, reprezentand un fus decorat cu frunze de acant. Pe piesa centrala vor fi atasate doua talgere confectionate dintr-o singura bucata de piatra, decorate manual cu motive florale.

Proiectul fantanii a fost realizat de arhitectul Vladimir Grigorov iar lucrarea propriu-zisa de sculptare a elementelor din piatra a fost realizata de o echipa condusa de sculptorii Nicolae Buzduga si Nicu Herisanu.

Costurile de realizare a acestei fantani arteziene au fost de aproximativ 200.000 de lei, acestea incluzand costurile de manopera pentru sculptura, costul de achizitionare a pietrei din care a fost modelata, realizarea instalatiei electrice care va actiona mecanismul fantanii si lucrarile de fundare si amplasare a acestei fantani in teren. Pacat de ea, nici macar monumentele centrale nu sunt protejate adecvat de barbaria unora din concitadinii nostrii.

Mda, trebuie sa dau dreptate Primariei Sibiu, este nevoie de reparatii. Legenda mesterului Manole este adanc ancorata in realitatea noastra de zi cu zi. Din pacate, greselile se platesc tot de catre noi... sibienii, adica ceilalti sibieni, cei onesti care platesc impozite...

maxime de ministru culturii

“Cu cât o ţară mică e mai mică, cu atât este mai necesar ca şeful statului să fie un intelectual de anvergură. O ţară mare poate să-şi permită luxul de a avea şi un bou drept preşedinte. Problema este că România este la mijloc. Nu este nici aşa, nici aşa. Deci, ne aflăm între, ca de obicei. Nici prea-prea, nici foarte-foarte” a declarat ministrul culturii Theodor Paleologu. Fraza a fost taxata de Gabriel Liiceanu> Este cred un citat demn de antologii ale umorului macabru sau involuntar sau cum vreţi.

Tabara de poezie Cisnadioara

interviu Ioan Radu Vacarescu

Un interviu interesant referitor la activitatea Uniunii Scriitorilor Sibiu gasiti in Express Sibian> aici.

mai jos am preluat de pe site-ul USR Sibiu:

Miercuri, 10 iunie 2009, a avut loc festivitatea de acordare a premiilor Filialei Sibiu a USR pe anul editorial 2008. Manifestarea s-a desfăşurat la Biblioteca ASTRA din Sibiu, în prezenţa unui public numeros şi select, scriitori (din Sibiu, Vâlcea, Maramureş şi Bucureşti) şi iubitori de literatură. Juriul, format din Ilie Guţan (preşedinte), Dumitru Chioaru, Ion Dur, Ana Selejan şi Joachim Wittstock, a acordat următoarele premii:

- OPERA OMNIA, scriitorului Doru Moţoc, la împlinirea vârstei de 70 de ani.
- Cartea Anului 2008: Dumitru Bădiţa, Poeme prerafaelite (versuri, Editura Pontica).
- Cartea Anului 2008: Adrian Suciu şi Ştefan Doru Dăncuş, Sex cu femei (proză, Editura Tritonic).
- Debut: Daniela Popa, Paper Clips (versuri, Editura Axa).
- Premiul Special „Cercul Literar de la Sibiu”: Andrei Ileni, Portret de cuvinte (versuri, Casa de Presă şi Editură Tribuna).
- Premiul Special pentru Publicistică „Octavian Goga”: George Voica, Poem despre Râmnic – Schituri şi mânăstiri vâlcene (Editura Conphys).
- Premiul Special „Piaţa Aurarilor”: Liliana Ursu şi Ioan Radu Văcărescu, Visteriile cetăţii/ Treasury of the City (antologie bilingvă, Institutul Cultural Român).

Cărţile premiate au fost prezentate publicului de scriitorii Ana Selejan, Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu, Andrei Terian, Ion Dur şi Joachim Wittstock.

Raport de management - How to do...

Pe site-ul Muzeului National Brukenthal este disponibil un raport cu privire la activitatea depusă în calitate de director general al Muzeului National Brukenthal în perioada 16 mai 2006 – 16 mai 2009 de catre prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca. Raportul este exemplar intocmit. Pe cand astfel de rapoarte si la alte institutii de cultura din Romania?... si mai ales sa fie publice, cu bune si cu rele.
:)
materialul disponibil aici.

reactii la campania derulata de Gold Corporation...

O scrisoare deschisa adresata ministrului culturii... va rog sa o trimiteti si voi catre adresa ministrului. O gasiti aici.

Am luat pozitie si aici.

Theodor Paleologu

Ministrul Culturii si Cultelor

Ministerul Culturii si Cultelor

Șoseaua Kiseleff Nr.30

Ro - 011347 Bucuresti

Fax: 021 222 82 39

Email: cabinet.ministru@cultura.ro

15 iunie 2009

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Dr. Paleologu,

Gabriel Resources, compania comerciala care propune exploatarea depozitului de aur si argint de la Rosia Montana cauta la momentul de fata cai de a obtine din partea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) un nou certificat de descarcare de sarcina arheologica (CDS) care sa inlocuiasca CDS Nr. 4/2004 dat fiind ca acesta a fost anulat de Curtea de Apel Brasov in noiembrie 2007.[1] Alburnus Maior este o organizatie comunitara de la Rosia Montana si care, alaturi de alte ONG-uri, a stabilit acest important precedent judiciar. Organizatia desfasoara inca din anul 2000 o campanie de opozitie fata de proiectul minier al Gabriel Resources datorita impactului sau inacceptabil din punct de vedere social, de mediu, economic si cultural. Printre institutiile si organizatiile care de-a lungul timpului si-au exprimat public opozitia fata de distrugerea patrimoniului cultural unic al Rosiei Montane se numara: Academia Romania[2], Biserica Ortodoxa Romana[3], Familia Regala Romana, ARA, ICOMOS[4], Europa Nostra[5] precum si 1000 de arheologi si istorici de renume international.[6] Ne adresam Domniei Voastre pentru a ne exprima profunda ingrijorare privind posibila acordare a unui nou certificat si dorim in continuare sa prezentam in detaliu motivele care stau la baza acestei ingrijorari.

Asezarea miniera romana ‘Alburnus Maior’ de la Rosia Montana este parte integranta a patrimoniului cultural de importanta nationala al Romaniei si ca atare intra sub protectia Legii nr. 5/2000. Dat fiind faptul ca Gabriel Resources doreste sa exploateze aceasta zona protejata, are obligatia de a efectua cercetari arheologice, acesta fiind motivul pentru care a luat fiinta Programul National de Cercetare Arheologica 'Alburnus Maior'. O zona care a necesitat cercetari a fost Masivul Carnic. De-a lungul anilor o echipa de arheologi specializati in arheologie miniera de la Universitatea din Toulouse au cercetat partial acest masiv in cadrul Programului National de Cercetare Arheologica 'Alburnus Maior'. In ciuda faptului ca Doamna Beatrice Cauuet, coordonatorul echipei de arheologi, nu a recomandat niciodata descarcarea de sarcina arheologica a Carnicului, Comisia Nationala pentru Arheologie (CNA) a recomandat aceasta descarcare, ceea ce s-a materializat in emiterea CDA Nr.4/2004, semnat de Domnul Mircea Angelescu[7], Directorul General al Directiei pentru Patrimoniu Cultural National.

Carnicul este un punct central pentru proiectul minier al Gabriel pentru ca adaposteste cele mai mari rezerve de aur. De-a lungul cercetarilor din Carnic, rapoartele arheologice produse nu au fost facute publice integral ci numai in extrase nerelevante. In realitate, raportul intocmit de Doamna Cauuet in 2002[8] a prezentat in detaliu valoarea arheologica unica a galeriilor romane si chiar pre-romane care se intind in Masivul Carnic pe multi kilometri. Acest raport a avut un rol vital in contestarea cu succes a legalitatii CDA Nr.4/2004.

Luand decizia[9] de a anula CDA nr. 4/2004, Curtea de Apel Brasov – instanta de fond in acest caz - a retinut urmatoarele “Se constata ca Masivul Carnic nu poate fi inca redat activitatilor umane curente. Cercetarile arheologice nu sunt inca finalizate. Subsolul zonei prezinta un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai mari centre miniere antice ale lumii romane descoperite [...] Inceperea unor lucrari miniere in zona (activitate curenta cu folosirea inclusiv a explozibililor) ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejarii. Fata de situatia de fapt retinuta, instanta constata ca la data emiterii certificatului de descacare de sarcina arehologica, cercetarile nu erau finalizate, raportul final nu era intocmit iar identificarea exacta a zonelor ce se impunea a fi protejate si conservate, nu era realizata [...] Exploatarea unei parti din Masivul Carnic este incompatibila cu obligatia de protejare a galeriilor miniere romane descoperite in zona. Integritatea lor ar fi afectata. Emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din Masiv, doar pe considerentul ca s-au identificat mai putine vestigii ca in alte zone cercetate, sau ca lucrarile de conservare ar fi costisitoare, nu se justifica.”

In comunicatele de presa recente si in rapoartele catre investitorii sai Gabriel Resources afirma ca “In solicitarea pe care o va depune pentru obtinerea unui nou certificat, compania va remedia toate deficientele identificate de Curtea Suprema. Compania anticipeaza ca aceasta solicitare va fi depusa in viitorul apropiat.”[10]

Asa cum am aratat mai sus, instanta a retinut aceea ca Masivul Carnic nu a fost cercetat in totalitate, ori asupra unor zone necercetate nu se poate emite un certificat de descarcare de sarcina arheologica. Numai avand in vedere zonele deja cercetate din Masivul Carnic, instanta a fost in masura sa confirme importanta arheologica a Masivului Carnic reflectata in statutul de protectie pe care i-l confera Legea 5/2000. Daca pe de-o parte aceasta deficienta nu poate fi ignorata, inseamna de asemenea ca nu exista nici o baza stiintifica pentru decarcarea vreodata a Masivului Carnic, indiferent ce ar scoate la lumina noile cercetari din masiv. Chiar si Legea Minelor din Romania (Art. 11/1) interzice strict desfasurarea activitatilor miniere in zone protejate arheologic.[11] MCC ar trebui sa refuze orice solicitare a unui nou certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru Carnic si ar trebui in schimb sa asigure conservarea pe termen lung a galeriilor miniere romane si pre-romane din Carnic ca patrimoniu de importanta universala. ICOMOS si-a declarat sprijinul pentru o asemenea initiativa care, spre deosebire de exploatarea miniera cu cianuri a Gabriel, ar asigura recunoasterea deplina a importantei culturale a asezarii miniere Alburnus Maior dar ar si demonstra angajamentul Guvernului Romaniei pentru protectia patrimoniului cultural si asigura surse durabile de venit pentru locuitorii zonei.

Asteptam cu interes raspunsul Domniei Voastre.

Cu stima,

Eugen David

Presedinte

Alburnus Maior

---

[1] Sentinta nr. 157/ 27 noiembrie 2007, dosar nr. 434/64/f/2006 al Curtii de Apel Brasov. Recursurile formulate importiva sentintei au fost irevocabil respinse de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 4607/ 9 decembrie 2008, dosar nr. 434/64/2006

[2] www.acad.ro/rosia_montana/declaratie060227-RM-eng.doc

[3] www.miningwatch.ca/index.php?/Gabriel_Resources/Romanias_Latest_Gabr

[4] www.international.icomos.org/risk/world_report/2006-2007/pdf/H@R_2006-2007_36_National_Report_Romania.pdf

[5] www.europanostra.org/OS/lang_en/0214_activities_public_interventions_letters.html

[6] www.rosiamontana.ro/img_upload/472936e3bca2bc61045730fbb1869240/international_protest_to_save_Alburnus_Maior.pdf

[7]www.acad.ro/rosia_montana/doc_pv/pv_piso.doc, HYPERLINK "http://www.vivid.ro/vivid68/pages68/rosia_montana68.htm" www.vivid.ro/vivid68/pages68/rosia_montana68.htm

[8] “Ancient Gold Mines of Dacia –Rosia Montana District”, by Beatrice Cauuet, 2002 as part of the Ministry of Culture’s Alburnus Maior National Research Program

[9]www.ngo.ro/date/17ef04f0530a65b2f4e73d9a4b5d99ea/Carnic_Brasov_Sentence_261107.doc

[10] www.gabrielresources.com/i/pdf/Q12009Report.pdf paginile 4 si 8

[11] www.namr.ro/legi/engleza/legea_minelor.pdf