afara ploua de rupe -de doua zile

Prea multa ploaie ucide spiritul si infunda canalizarea.

Avem nevoie de pastila de cultura. Avem nevoie de voie buna si speranta, de bucurie si iubire. Te rog iubita mea > zambeste.

Descintec de ploaie
de Ana Blandiana

Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei,
Ploile proaspete si plictisitoarele ploi fara sfirsit,
Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Imi place sa ma tavalesc prin iarba lor alba, inalta,
Imi place sa le rup firele si sa umblu cu ele in dinti,
Sa ameteasca, privindu-ma astfel, barbatii.
Stiu ca-i urit sa spui Sint cea mai frumoasa femeie ,
E urit si poate nici nu e adevarat,
Dar lasa-ma atunci cind ploua,
Numai atunci cind ploua,
Sa rostesc magica formula Sint cea mai frumoasa femeie .
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca ploua
Si-mi sta bine cu franjurii ploii in par,
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca-i vint
Si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii,
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca tu
Esti departe plecat si eu te astept,
Sint cea mai frumoasa femeie si stiu sa astept
Si totusi astept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Si toti trecatorii adulmeca ploaia sa-i simta mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poti sa te-ndragostesti fulgerator,
Toti trecatorii sint indragostiti,
Si eu te astept.
Doar tu stii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei...

Imi aduc aminte de anul petrecut in Anglia, departe de iubita mea. Cand ascult stropii cum se lovesc cu ciuda de asfalt, cum tipa siroaiele de apa, parca ma inunda amintiri pierdute. Da, Anglia a insemnat si ploaie, multa ploaie. Rar a siroit mult, dar era destul de des. Imi simt porii plini de apa si dau drumul la centrala, parca am simtit aerul rece al Atlanticului in ceafa. In primele 2 saptamani in Anglia, am avut urechile varza din cauza vantului. Am umblat , mai apoi, toata vara cu o geaca de munte prevazuta cu gluga impermeabila... dar fara aparare in fata valurilor cumplite care navaleau peste digul promenadei. Mergeam, pe atunci, peste 15 Km cu bicicleta si eram nevoit sa trec pe langa digul de protectie. Ce vremuri!
Din nefericire nu am imagini din momentele cu furtuni... eram prea ocupat sa ajung acasa...

Brighton and Hove, de ziua mea in 1 Mai 2005

Ce ciudat cum revin amintirile. Le credeam pierdute. Chiar daca imi e somn raman la fereastra si ascult ropotele de stropi si zgomotul uniform din burlan. Somn usor iubita mea!